De când m-ai părăsit mă fac tot mai frumoasă

Since you betrayed me I am more becoming

ca hoitul luminând în întuneric.

A body’s carcass glowing in the dark

Nu mi se mai observă fragila mea carcasă,

My fragile self, invisible, yet stark,

nici ochiul devenit mai fix și sferic,

With frozen looks and body which is pining.

nici zdreanța mâinilor pe obiecte,

My wretched fingers can’t feel any more

nici mersul, inutil desfigurat de jind,

My useless walk, is pining with desire…

– ci doar cruzimea ta pe tâmplele-mi perfecte,

My cruel stare invisible, yet sore –

ca nimbul putregaiului sclipind.

The halo of my body still on fire.